Golul lui Pedro venit după un contraatac de vis

Ieri, Barcelona a mai făcut un pas spre titlu câștigând cu scorul de 3-0 meciul de pe teren propriu cu Deportivo La Coruna. Golurile Barcelonei au fost înscrise de către Bojan, Pedro și Yaya Toure. În minutul 68, Pedro a înscris un gol superb la capătul unei faze de excepție pe care vreau să o discut puțin.

Un jucător al lui Depor a executat o lovitură liberă de la jumătatea terenului și a trimis mingea înalt până în careul lui Valdes, acesta prinzând-o cam la 11 m de poartă. Cu aproape două secunde înainte ca portarul spaniol să prindă mingea Dani Alves pleacă în sprint spre terenul advers de la 18-19 m de poarta proprie (asta se întâmplă la secunda 41 în filmuleț). Valdes îl vede, degajează foarte bine, portarul advers iese din poartă și degajează chiar din fața lui Alves și a unui coechipier, dar mingea ajunge doar la Pedro (undeva la 40 și ceva de m de poarta lui Depor), acesta trimițând-o direct în poartă cu un șut superb.

De ce am luat în discuție acest gol? Pentru a scoate în evidență sprintul extraordinar al lui Alves (la sec 42 se afla la 18-19 m de poarta proprie, iar la sec 49 la 25 de m de poarta adversă), execuția superbă al lui Pedro și, ce ne intereseaza pe noi în primul rand, degajarea lui Valdes.

Acest fel de degajare, cu mingea lovită din lateral, oferă o precizie foarte bună și un control bun asupra puterii și distanței. E un tip de degajare mai nou în lumea portarilor. Eu pentru prima dată data am văzut-o la Taffarel, colegul lui Hagi și al lui Gică Popescu de la Galatasaray având un joc de picior foarte bun.

Meci spectaculos în Cupa României aseară la Cluj

Am avut parte de un meci frumos aseară în returul semifinalei Cupei României dintre CFR Cluj și Dinamo București. Consider că rezultatul este just: deși Dinamo a avut un penalty clar, iar în ultimele minute a avut ocazii de a egala, echipa bucureșteană a fost dominată din toate punctele de vedere atât 11 la 11 cât și 10 la 11. Clujul arată că are un lot bun atât calitativ cât și cantitativ și pare că se îndreaptă cu pași mari spre un nou event.

Meciul a fost unul spectaculos cu multe faze de poartă. Ambii portari (Nuno Claro la CFR și Cristi Munteanu la Dinamo) au avut mult de muncă în meciul de aseară.

Nuno Claro a fost aseară la al doilea meci consecutiv jucat după suspendarea ispășită la Iași. După cum apreciam la analiza acelui meci, cu toate că a făcut un meci bun atunci, Stăncioiu nu a rămas în poarta CFR-ului. Aseară, Nuno Claro a avut de a face cu foarte multe faze de poartă. În prima repriză a avut mai puțin de muncă față de omologul Cristi Munteanu, dar spre sfârșitul reprizei a doua a tremurat serios când Dinamo încerca din răsputeri să egaleze. A început ezitant meciul. Primele faze la poarta CFR-ului l-au prins nesigur și a ezitat de 3 ori: a ieșit pe sub două centrări și a respins în față un șut pe centrul porții. A părut că-și revine, având două-trei intervenții foarte bune: respingerea unei centrări periculoase și o lovitură de cap respinsă foarte bine. Din păcate pentru el, revenirea nu a ținut foarte mult și a greșit la golul egalizator al lui Andrei Cristea. A fost surprins de un șut în scurt de la mare distanță din lateral dreapta al lui Adrian Cristea, a făcut plonjon pe sub minge, aceasta lovind bara porții portughezului. De acolo a ricoșat în careu și după o bâlbâială a fost introdusă în poartă de Andrei Cristea.

Cu toate acestea, portughezul și-a revenit pe finalul meciului și a fost providențial în finalul meciului, când a boxat bine o minge, a respins extraordinar o lovitură de cap al lui Moți de lângă bară și a prins un șut bun al lui Claudiu Niculescu la ultima fază de joc.

De partea cealaltă, Cristi Munteanu a avut parte de o primă repriză agitată, dar s-a achitat bine. În a doua repriză a avut parte de mai puține faze de poartă, chiar dacă ambele goluri le-a primit în a doua repriză. S-a comportat bine la mingile pe sus și s-a remarcat mai ales în prima repriză la un șut care se ducea spre vinclul porții, al lui Dică. A tremurat în câteva rânduri la câteva șuturi foarte periculoase ale clujenilor care au trecut pe lângă poartă. Dacă la golul din minutul 50 al lui Dică nu a avut nici o vină (fostul stelist fiind într-o situație de unu la unu cu portarul dinamovist), golul doi i se poate imputa într-o anumită măsură. Într-adevăr principalul vinovat pare a fi Moți, care l-a scăpat inexplicabil din marcaj pe Traore, dar și portarul care a apărat în tur la Astra a avut partea lui de vină. Traore a trimis mingea printr-o execuție foarte bună spre poartă din 6 m, iar mingea a trecut pe sub Babicu’ fără ca acesta să o poată respinge.

Pe o scară de la 1 la 10 ambii portari primesc nota 7.

Casillas vs. Valdes – un El Clasico al portarilor

O lume întreagă a așteptat sâmbătă acest meci. După părerea mea e de departe cel mai mare derby al Europei. Acest sezon mai mult ca niciodată poate și pentru că cele două echipe sunt mult desprinse în fața clasamentului. Victoria era crucială pentru campionat. Prin victoria din El Clasico, Barcelona își permite chiar să mai piardă un meci fără a pierde campionatul. Articolul acesta va fi puțin mai diferit. Voi încerca să vorbesc despre meciul în sine și mai apoi despre evoluțiile celor doi portari.

Dan Petrescu spunea cu o zi înainte de El Clasico că Barcelona e cu 5 ani înaintea fotbalului care se joacă acum. Nimic mai adevărat. O statistică simplă ne-a arătat la sfârșitul meciului că posesia a fost 55%-45% în favoarea Barcelonei. În contextul în care Barca a condus cu 1-0 din minutul 32 și cu 2-0 din minutul 55, asta arată că echipa catalană a fost de neînvins sâmbătă seara.

Trec peste surprizele tactice pregătite de Guardiola pentru că le-a disecat toată lumea. Apariția lui Dani Alves în banda dreaptă cu tentă ofensivă și Puyol fundaș stângă, în prima repriză, și trecerea lui Pedro în banda dreaptă în a doua repriză, au fost găselnițele care au dat peste cap sistemul Realului. Meciul în sine a fost o lecție de disciplină tactică. Să-i vezi pe Pedro, Messi și Dani Alves alergând din 16 în 16 arată clar nivelul la care a ajuns fotbalul european de clasă.

Real s-a apărat scurt și aglomerat. I-au dat o atenție specială lui Messi mai ales în primele minute când în jurul argentinianului se adunau 3-4 madrileni. Asta i-a dat o mare libertate în principal lui Xavi. De remarcat și construcția de pe fund a Barcelonei. Să vezi un portar și o linie de fund care să nu degajeze o minge în 90 de minute e ceva fenomenal pentru ceea ce înseamnă joc de fotbal.

Porțile celor două echipe au fost apărate de titularii de drept Casillas și Valdes. Ar fi fost păcat să avem un El Clasico atât de important cu un Dudek sau un Pinto în poartă.

După meciul de sâmbătă seara, după Casillas a rămas doar privirea surprinsă într-un prim-plan din a doua repriză. De la 19 ani Iker apără poarta Realului neîncetat. A văzut atât de mult fotbal încât nimic nu i se mai poate părea nou. Privirea lui Iker era grăitoare pentru neputința echipei sale. Sau poate nu neapărat pentru neputința echipei proprii ci pentru superioritatea echipei adverse.

Casillas n-a avut nici o vină la cele două goluri ale Barcelonei. La golul din min 32 al lui Messi a ieșit foarte bine din poartă și i-a închis unghiul. Cred că un șut în colțul lung ar fi fost apărat de către Iker la acea fază. Ambii jucători (și Casillas și Messi) se duceau din inerție spre colțul lung, dar Lionel a dat întors și spaniolul nu a mai avut nici o șansă. Golul lui Pedro nu mai merită discutat. Șutul a fost imparabil.

S-a remarcat în a doua repriză, când a limitat proporțiile scorului blocându-l providențial pe Messi în două rânduri. A ezitat o singură dată când a boxat slab o minge până la 15 m de poartă, dar în rest s-a comportat bine la mingile înalte.

De partea cealaltă, Valdes a avut mai mult de muncă decât Casillas. Cu toate că Realul a avut puține situații clare, Valdes a avut parte de un meci dificil, un meci în care a trebuit să fie concentrat 100% pe tot parcursul meciului. A avut parte de mai mult șuturi decât Casillas, chiar dacă nu atât de periculoase precum cele două faze ale lui Messi blocate de Iker. S-a remarcat într-o fază de unu contra unu cu Van der Vart, dar și într-o fază în care a respins foarte bine cu piciorul un șut din unghi al lui Cristiano Ronaldo.

Pe o scară de la 1 la 10 Casillas primește 7,5, iar Valdes 8.

După un asemenea meci nu poți decât să te bucuri ca l-ai putut viziona. A fost un spectacol, o reprezentație a unor artiști. S-au tras multe concluzii de către diferiți: ba că Messi e cel mai bun din lume, ba că Barcelona e cea mai bună echipă, ba că titlul e jucat etc. După părerea mea, cea mai clară concluzie care poate fi trasă după acest meci e una singură: Spania are cei mai buni portari din lume. Să ai trei portari ca Iker Casillas, Victor Valdes și Jose Manuel Reina e visul oricărui selecționer. Dacă mai ținem cont că îi urmează Palop (Sevilla) și Diego Lopes (Villareal), iar portarii lui Atletico Madrid (Asenjo și David De Gea) au 20 și 19 ani, putem spune că ibericii nu-și fac probleme pe acest post cel puțin 10 ani de acum încolo.

Pantilimon greșeste și Timișoara pierde două puncte la Piatra-Neamț

Duminică la Piatra-Neamț, Poli Timișoara a încheiat doar la egalitate, 1-1, meciul disputat împotriva Ceahlăului și pare din ce în ce mai departe de titlul, cu toate că are și cele trei puncte din meciul cu Rapid. Am avut parte de un meci interesant, dar nu foarte spectaculos. Timișoara pare mult sub potențial la ora actuală și e la al doilea egal consecutiv cu o echipă cotată mult mai slab. De partea cealaltă, Ceahlăul e o cu totul altă echipă față de cea din tur. Cu 14 puncte după 10 etape din retur (în timp ce în tot turul a strâns doar 10) și cu un golaveraj de 9-7, Ceahlăul pare să mai aibă încă șanse de salvare.

Poarta Timișoarei a fost apărată duminică de Pantilimon. Deși e la al treilea meci consecutiv în care apără poarta Timișoarei, timișoreanul pare a nu se fi acomodat cu ritmul de joc, duminică la Piatra-Neamț făcând o partidă foarte slabă. Dacă e să ținem cont și de faptul că nici Tătărușanu nu excelează în poarta Stelei, contextul actual ne cam pune pe gânduri.

Pantilimon nu a avut mult de muncă duminică. Deși Ceahlăul a jucat și a încercat să amenințe poarta, rareori i-a ieșit. Noul venit Velkoski, a avut o foarte mare ocazie de gol în prima repriză pentru nemțeni, dar acesta a tras mult peste poartă dintr-o situație de unu la unu cu Pantilimon. În rest, am notat o lovitură de cap al lui Forminte, prinsă bine de Pantilimon, o ieșire bună din poartă undeva la 30 de m de poartă și o ieșire bună pe o centrare periculoasă pe colțul lung. Golul Ceahlăului i se poate imputa în proporție de 100% dacă e sa ținem cont că a greșit de două ori în aceeași fază. Lovitură liberă de la 20 de m de poartă lateral stânga bătută de Bădescu, șut nu foarte puternic pe centrul porții, Pantilimon (cu cei 2,03 m ai săi) nu reușește să atingă mingea, mingea lovește bara, ricoșează pe colțul lui 6 m la Vițelaru, acesta șutează spre poartă cu pământul, iar mingea îi trece inexplicabil printre brațe lui Pantilimon și intră în poartă. Dacă e să mai ținem cont și de faza din primele minute al meciului, când deși s-a fluierat fault în atac, Pantilimon a făcut penalty și era pasibil de cartonaș roșu, putem spune că portarul naționalei a făcut un meci foarte prost.

De partea cealaltă, Villadsen pare a fi unul din motivele revenirii Ceahlăului în lupta pentru salvarea de la retrogradare. Cu doar 7 goluri primite în 10 meciuri, danezul pare mult peste portarii din tur ai Ceahlăului (Savu, Rohetki și Lipitor), cei care au primit 35 de goluri în 17 etape.

Duminică, fostul portar al echipei FC Copenhaga a făcut un meci bun. Deși Timișoara nu a făcut un meci extraordinar, atunci când a fost nevoie de el, danezul și-a făcut datoria. Chiar și la faza golului primit, el a salvat miraculos în primă fază, dar mingea a ajuns la Mansour și nu a mai putut evita golul. Deși Timișoara a avut câteva ocazii bune încheiate cu minge salvată de pe linia porții sau cu șut pe lângă poartă, Villadsen nu a tremurat prea mult în timpul meciului. A ieșit foarte bine din poartă și a dat siguranță, atât la centrările din 6 m cât și la alte mingi trimise la mai multe de 10 m de poartă. De notat încă o fază de unu la unu cu Mansour, în care danezul a salvat miraculos.

Pe o scară de la 1 la 10, Pantilimon primește 5, iar Villadsen 8.

3 portari în Gaz Metan – Pandurii

Meci foarte important pentru subsolul clasamentului astăzi la Mediaș. Gaz Metan a învins cu 1-0 Pandurii Târgu-Jiu după un meci neașteptat de frumos pentru încrâncenarea cu care s-a jucat. Deși au rămas cu un om mai puțin din minutul 77, medieșenii au reușit să-și mențină avantajul până la final.

Poarta Mediașului a fost apărată de Buchta, iar cea a Pandurilor de către Stanca. Din păcate, fostul portar al Sportului Studențesc s-a accidentat și a fost înlocuit în minutul 37 de către Mingote.

Buchta a revenit astăzi în poarta Gazului după ce etapa trecută Vâtcă a apărat poarta medieșenilor. Slovacul a primit doar 5 goluri în cele 9 meciuri jucate în retur și a avut o evoluție foarte bună și astăzi. A început prost, ieșind neinspirat din poartă la o fază din primele minute. N-a ajuns la minge, dar faza s-a încheiat fără rezultat. A avut de a face cu centrări mai mult în a doua repriză, dar s-a descurcat bine și a dat siguranță colegilor. S-a remarcat în prima repriză la mai multe șuturi foarte periculoase, câteva dintre ele reținute în doi timpi.

La Pandurii, Stanca și-a continuat evoluțiile excelente din ultimul timp și până în minutul 37 a făcut minuni în poarta celor din Târgu-Jiu. A respins foarte bine în corner un șut de la 30 de m al lui Dudiță, a respins un șut din careu al lui Hoban și a prins foarte bine un șut al lui Lițu tot din careu. A ieșit foarte bine din poartă la cele două-trei centrări pe care le-a avut Gazul în primele 37 de minute. A ieșit accidentat la spate. Ținând cont că accidentarea nu a venit în urma unui contact, bănuiesc că problemele din zona lombară sunt mai vechi.

Mingote a avut mult mai puțin de muncă față de Stanca. Am notat doar o faza în care Mingote a ieșit bine și l-a blocat pe Silvășan. A primit gol în minutul 35, dar acesta nu i se poate imputa. Reluările nu au fost foarte concludente, dar se pare că mingea trimisă din lovitură liberă de la 35 de m a fost deviată undeva pe la 10 m de poartă și a fost trimisă în colțul opus.

Pe o scară de la 1 la 10, Buchta primește 7,5, Stanca 8, iar Mingote 7.

Derby de Liga 1 disputat în Liga 2

Primul meci din Liga 2 analizat de blogul Din bară’n bara s-a disputat astăzi pe terenul din Regie între Sportul Studențesc și Farul Constanța. Dacă nu cu mult timp în urmă acest meci se desfășura în Liga 1, astăzi cele două echipe au disputat un meci foarte important pentru promovare. Sportul se afla pe 2, la doar un punct de Săgeata Stejaru, iar Farul pare complet ieșită din cărți după egalul de astăzi.

Am văzut un meci fără prea multe faze de poartă, dar foarte încrâncenat, fapt ce reiese și din cele trei cartonașe roșii date în această partidă. Porțile celor două echipe au fost apărate de Viciu, la Sportul, și Sardescu, la Farul.

Am urmărit acest meci în primul rând pentru portarul Sportului, Viciu. Acesta se anunță un tânăr de mare perspectivă, fiind un portar cu calități foarte bune pentru vârsta lui. Născut pe 14 ianuarie 1991 (19 ani), tânărul portar născut la
Târgu-Mureș a trecut în carieră pe la Dinamo București, Liberty Salonta, echipa a doua a Cadizului și FCM Târgu-Mureș. În perioada în care era la Cadiz, Real Madrid a cumpărat 50% din drepturile federative ale jucătorului.

Astăzi, Viciu a făcut un meci bun, cu toate că nu a avut foarte mult de muncă. A fost aproape de o mare gafă în prelungirile partidei, când a scăpat o centrare venită la firul ierbii. A revenit, a prins mingea și faza a rămas fără rezultat. A mai avut o ezitare în prima repriză la o centrare înaltă, dar în general s-a comportat bine la mingile pe sus. S-a remarcat în a doua repriză când a prins bine o lovitură de cap trimisă din 7 m.

Viciu e un portar de urmărit. Mă bucur că Selymes îi dă încredere și îl bagă titular meci de meci, deși portarul are doar 19 ani și uneori este puțin nesigur. Este extrem de important ca la 18-21 de ani să aperi meci de meci în Liga 3 sau în Liga 2. Doar așa poți căpăta experiență.

De partea cealaltă, poarta Farului a fost apărată de Sardescu.Portarul care a mai jucat la Rapid II și la Progresul s-a descurcat bine în jocul de astăzi. A dat încredere echipei și a avut un rol important în punctul câștigat azi de Farul. Deși multe șuturi trimise de jucătorii Sportului au trecut peste sau pe lângă poartă, atunci când acestea au fost pe spațiul porții Sardescu s-a descurcat foarte bine. A dat siguranță și în jocul aerian și s-a remarcat în prima repriză când a respins în corner un șut foarte periculos de la 11 m de poartă, din lateral stânga.

Pe o scară de la 1 la 10, Viciu primește 7, iar Sardescu primește 7,5.

Kuciak vs. Tudor în FC Vaslui – Unirea Urziceni

Am avut parte de un meci frumos ieri la Vaslui, între FC Vaslui și Unirea Urziceni. Prin golul egalizator din minutul 95 campioana en-titre a câștigat un punct care îi menține în lupta pentru primele 5 locuri. Aș putea spune că a fost un punct norocos. Vasluiul lui Lăcătuș a fost clar echipa mai bună pe întreg parcursul meciului. Unirea a părut o echipă fără idei și foarte nervoasă. Jucătorii Urziceniului a făcut mult faulturi dure, ei primind un roșu și 5 cartonașe galbene. Dacă mai ținem cont și de faptul că golul egalizator a fost înscris în minutul 95 în timp ce de la margine au fost arătate doar 3 minute de prelungire, cred că nu mai încape îndoială că Unirea a plecat mai mult decât fericită de la Vaslui.

Daniel Tudor a apărat poarta Urziceniului, el fiind la al optulea meci consecutiv în poarta campioanei. Arlauskis încă nu și-a revenit după accidentare și cu toate că Tudor și-a făcut cât de cât datoria, locul 6 al Urziceniului ocupat înainte de această etapă pare a fi legat și de lipsa portarului lituanian.

Ieri, Daniel Tudor a avut o evoluție bună, mult peste meciul cu Dinamo. Deși Vasluiul a avut multe ocazii de gol (multe dintre ele încheiate cu șuturi pe lângă sau peste poartă), atunci când a fost nevoie de el, Tudor și-a făcut datoria. S-a remarcat în prima repriză la un șut deviat dintr-o lovitură liberă, prins în doi timpi, dar și în a doua repriză, când a blocat un șut din careu al lui Wesley. A fost sigur pe centrări, dar a avut o mică ezitare la golul primit în minutul 25. La acea fază Tudor a respins destul de slab în lateral o centrare, mingea a ajuns la Sânmărtean, care i-a centrat lui Akakpo, acesta introducând mingea în poarta cu capul.

De partea cealaltă, Kuciak pare a fi câștigat lupta pentru titularizare în acest retur. Dacă în tur, slovacul și-a împărțit aparițiile în poarta Vasluiului cu Hăisan, în retur Kuciak a apărat toate cele 10 meciuri primind doar 5 goluri (cu tot cu cel de ieri). Dacă e să ținem cont că slovacul are doar 25 de ani, iar în vară s-ar putea să fie prezent la Campionatul Mondial din Africa de Sud, putem spune că Dusan are mult mai multe de spus în carieră.

Ieri, slovacul a făcut un meci foarte bun. Deși Unirea a ajuns rar la poartă, iar prima minge periculoasă la poarta lui Kuciak a fost de abia în minutul 36, slovacul a fost sigur în momentele în care a fost nevoie de el. Aceste momente au fost atunci când portarul Vasluiului a respins foarte bine niște centrări periculoase ale ialomițenilor. A ezitat o singură dată, când a ieșit indecis și a fost prins într-o zonă moartă, undeva la 11 m de poarta, dar jucătorul Urziceniului a trimis cu capul pe lângă. Golul din minutul 95 nu i se poate imputa deloc, golul venit în urma unei greșeli de marcaj.

Pe o scară de la 1 la 10, ambii portari primesc nota 7.